– În dormitor e mereu mai răcoare decât în restul casei.
– Mă trezesc deseori cu dureri de cap.
– E umezeală mare în bucătărie și în baie. E normal să fie atât de ude ferestrele? Curge apa pe ele pur și simplu.
– Aerisesc de două ori pe zi. Dar tot încărcat e aerul în apartament. De câte ori ar trebui să deschid ferestrele? Mai ales iarna e cam greu, că duduie centrala.
– Mucegaiul și igrasia s-au lipit de perete ca timbrul de scrisoare. Orice fac, cu orice soluție dau, tot acolo se instalează. Fix în camera copilului.
– Simți cum vine frigul de afară în apropierea ferestrelor? Da, e termopan, dar bate vântul.
Poate că ți s-a întâmplat și ție să te întrebi cât de sănătos e mediul în care locuiești sau cel în care muncești.
Poate chiar ai văzut sau simțit câteva semne care te-au făcut să-ți pui întrebări legate de calitatea, sănătatea și igiena spațiului. Să vezi mucegaiul și să nu știi ce să faci ca să dispară. Să simți că aerul e încărcat, dar să crezi că e ceva normal.
Să vezi geamurile pline de condens. Să simți cum iarna frigul îți intră în casă, chiar și cu ferestrele închise. Să nu mai știi cât să aerisești ca să ai un nivel bun de oxigen.
Vestea bună e că există soluții. Vestea mai puțin bună e că multe dintre locuințe nu stau deloc bine la capitolul calității aerului.
Studiu pilot în Cluj
Confortul mediului ambiental e un concept despre care începe să se vorbească în ultima vreme și la noi în țară. Ce e de fapt acest concept și cât de sănătoase sunt locuințele noastre sau birourile în care muncim? Aceasta sunt întrebările la care am încercat să găsim răspuns printr-un studiu. Am derulat studiul în februarie-martie 2019, gratuit, în 60 de locuințe din Cluj-Napoca și Florești.
Am selectat apartamente construite înainte de 1990 izolate și neizolate, apartamente construite după anul 2000, case construite de peste 20 de ani, neizolate și izolate și clădiri birouri. Înscrierile s-au făcut online, pe baza unui formular, iar apoi am mers la fața locului și am măsurat indicatorii, cu aparate speciale.
Am luat legătura cu instituții de învățământ – școli și grădinițe – dar din păcate nu a existat interes din partea acestora. Pe scurt, nu au vrut să participle la campania de evaluare a mediului ambiental. Poate pe viitor vor fi deschiși la astfel de campanii. Sperăm.
Iată cum arată rezultatele studiului efectuat în cele 60 de case, apartamente și birouri din Cluj înscrise în campanie.
Calitatea aerului
Concentrația de dioxid de carbon foarte ridicată.
În special dimineața concentrația de CO2 a depășit cu peste 500% nivelul sănătos și cu peste 250% față de nivelul acceptabil. 95% dintre locuințe aveau în medie 1800 PPM – 2800 PPM (particule de C02/milion). Nivelul de CO2 al aerului exterior în zonele măsurate a fost între 400 – 450 PPM.
Asta în contextul în care un mediu sănătos trebuie să asigure 30m3 de aer proaspăt/oră/persoană și din două în două ore întregul volum de aer din interiorul locuinței trebuie schimbat. Realitatea arată că în locuințele testate există un fenomen de intoxicație lentă de CO2 mai ales pe timpul nopții când întregul organism intră în relaxare și odihnă.
Ce se întâmplă dacă concentrația de CO2 este foarte ridicată în locuințe?
Locuitori au semnalat deseori că se trezesc cu dureri de cap, se simt obosiți chiar și dimineața și nu cunosc motivele reale. Concentrația ridicată de CO2 din locuințe poate duce la somnolență permanentă, reducerea capacității de concentrare, dureri de cap.
Umiditatea relativă a aerului din locuințe
Ambele extreme au fost des întâlnite: umiditate prea mare și prea mică. Concentrația foarte scăzută de vapori de apă în aer s-a situat iarna sub 30% în cele mai multe cazuri unde se aerisea des. Umiditatea era foarte scăzută, fapt care a dus la uscarea căilor respiratorii, iritarea ochilor și a mucoaselor nazale.
În locuințele în care nu se aerisea des și în care se uscau rufele în incinta locuinței, umiditatea era crescută, peste 65-75% și mucegaiul era omniprezent.
Valorile sănătoase privind umiditatea aerului în interiorul locuințelor trebuie să se încadreze între 45% – 65%. În 80% din locuințele testate, nivelurile erau fie prea mari, fie prea mici.
Mucegai și igrasie
Aproape în toate locuințele în care am făcut măsurători mucegaiul era prezent, în mod special în zonele cu umiditate ridicată: băi, bucătării, în jurul geamurilor, a ușilor de intrare, pereți situați în zona de nord, îmbinarea structurii acoperișurilor în mansarde, demisoluri.
Prezența mucegaiului în mediul locuit generază predispoziție la astm, boli respiratorii și la alergii. Mucegaiul se putea vedea cu ochiul liber după apariție, însă am aplicat procedura de termografiere cu o cameră de infraroșu care ne-a semnalat prezența unei punți termice care stă la baza apariției mucegaiului.
Prin această metodă am putut depista și riscul de apariție a mucegaiului chiar dacă nu a apărut încă.
Diferențe mari de temperatură între zone
Deseori am măsurat chiar mai mult de 8 grade diferență între pereții orientați spre nord față de cei de la sud, suprafețele vitrare și pereți. De multe ori, aceste diferențe i-au determinat pe locatari să schimbe destinația unor spații (ex: schimbarea camerei copilului pentru că era camera cea mai răcoroasă din casă).
Suprafețe reci care trag
Tâmplăriile cu o performanță redusă condensau, iar condensul curge pe suprafața sticlei. În multe situații, condensul trebuie șters des de la baza geamurilor.
Acest lucru se întâmplă în mod special la ferestrele mari, care ocupă tot peretele. Construcțiile noi care abordează un design minimalist cu suprafețe mari vitrate cad în capcana acestor situații.
Situații des întâlnite au fost în zonele cu balcoane care fie străpung izolația clădirii și care nu sunt izolate în mod corespunzător.
Concluzii
Calitatea mediului locuit sau ambiental are serios de suferit din cauza faptului că eficiența energetică și confortul nu au fost prioritare atunci când s-a făcut proiectarea acestor clădiri.
Calitatea mediului (locuit sau ambiental ) are serios de suferit din cauza faptului că eficiența energetică și confortul nu au fost o prioritare atunci s-au proiectat aceste clădiri.
Există însă soluții, în funcție de problemele punctuale și în funcție de tipul locuinței.
Despre aceste soluții și despre ce puteți face dacă vă confruntați cu astfel de provocări vom scrie pe larg într-un articol viitor.
Dacă vreți să vă testați gradul de confort al spațiului în care locuiți sau lucrați, ne puteți scrie pe adresa contact@evohouse.eu.