[fusion_builder_container admin_label=”” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” enable_mobile=”no” parallax_speed=”0.3″ video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” video_preview_image=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” margin_top=”” margin_bottom=”” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ spacing=”” center_content=”no” hover_type=”none” link=”” min_height=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”left top” undefined=”” background_repeat=”no-repeat” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” border_position=”all” padding=”0px 0px -0px 0px” margin_top=”-0px” margin_bottom=”0px” animation_type=”” animation_direction=”left” animation_speed=”0.3″ animation_offset=”” last=”no”][fusion_text]Suntem deseori întrebați ce material folosim atunci când construim case pasive. Ei bine, răspunsul e complex. Depinde. Casele pasive se pot construi din orice material structural: de la beton armat, cărămidă, hempcrete (un amestec de var și cânepă), structură de lemn timber-frame sau lemn masiv.
Nouă cel mai mult ne place să folosim CLT, adică Cross Laminated Timber. În limba română s-ar traduce astfel: panouri din lemn masiv laminate perpendicular.
Preferăm să construim case din CLT din mai multe motive.
Iată care sunt câteva dintre ele:
– pentru început, de ce lemn? Lemnul este materialul care crește cu întreținere minimală și transformă CO2 și lumina soarelui în oxigen pe toată durata vieții. În plus, copacii formează păduri care ne dau umbră, răcoare și habitat pentru mii de specii.
– CLT-ul este un material 100% lemn, prefabricat cu precizie de zecimi de milimetri, care promite o construcție ecologică, rapidă și precisă. Din CLT se ridică clădiri cu 20 etaje în câteva săptâmâni și au o balanță dioxid de carbon neutră.
– CLT-ul este la fel de rezistent ca betonul, dar de 5 ori mai ușor.
– Are o structură etanșă la aer și proprietăți termice foarte bune, adică izolează de 25 de ori mai bine decât betonul.
– atunci când e folosit ca material aparent, CLT-ul are și rol de finisaj de lemn interior și oferă confort ambiental ridicat.
– Este un material ecologic 100% și produce oxigen. Practic, înmagazinează mai mult dioxid de carbon decât produce prin prefabricare.
– E rezistent la foc pentru că e un material masiv produs în panouri pline, iar în caz de incendiu are o ardere lentă, prin care suprafața lui se carbonizează, oprind focul.
– Are o rezistență foarte bună în caz de cutremur.
– Oferă libertate maximă creativității arhitecturale: e ușor de format și modelat prin tehnologiile CNC.
– Nu ocupa atât de mult spațiu precum elementele structurale clasice: 12 cm grosime față de 25-40 cm
– CLT-ul permite o execuție rapidă și precisă prin prefabricare industrializată. Practic, construim o astfel de casă pasivă din CLT în câteva ore, iar proiectarea și construcția de la A la Z nu durează mai mult de 4-6 luni.
– E 100% reciclabil, iar la sfârșitul ciclului de viață se poate fabrica mobilă sau demonta și construi altă casă în alt loc ori se pot fabrica alte elemente de design.
Am citit recent un articol despre CLT pe portalul TreeHugger.com, secțiunea Arhitectură. Articolul se numește Can Cross-Laminated Timber save the world? și e o analiză interesantă a acestui material, CLT, cu atât de multe beneficii dar care e așa de puțin folosit în România. Deocamdată, cel puțin.
Revenind la articol, acesta face referire la cartea 100 Projects UK CLT, scrisă de Anthony Thistleton. Autorul explică, cu foarte multe argumente și proiecte practice, că acest material, CLT, ar putea salva lumea. Da, știm, pare o declarație bombastică. Toți vrem să o salvăm dar cumva facem exact opusul.
Iată de ce susține Thistleton că CLT-ul e soluția cea mai bună atunci când vrei să construiești cu grijă pentru mediu și cu gândul la generațiile care vin după noi:
– Copacii absorb dioxid de carbon cât timp cresc, dar se opresc din absorbția CO2 când ajung la maturitate. Dacă îi tăiem atunci când sunt maturi și replantăm alții în locul lor, menținem ciclul absorbției de carbon.
– Prin folosirea CLT-ului se pot construi locuințe, blocuri și case pentru un număr mare de persoane.
– CLT-ul reduce poluarea și nu necesită folosirea echipamentelor mari consumatoare de energie.
– Cu cât s-ar construi mai mult cu CLT, cu atât ar fi cererea mai mare. Astfel, folosirea CLT-ului la scară mare ar duce automat la împăduriri masive, lucru care ar fi benefic planetei noastre și ar reduce încălzirea globală.
Vă lăsăm la final cu un citat care îi aparține lui Anthony Thistleton: “Cu cât construim mai mult folosind CLT, cu atât vom stoca mai mult carbon și vom avea o piață pentru CLT care va duce la reîmpăduriri. Plantarea mai multor copaci e singurul mod realist prin care putem reduce nivelul de dioxid de carbon și aceste împăduriri se vor face doar atunci când va exista o cerere, o nevoie foarte mare. E un moment crucial în lupta împotriva încălzirii globale. Astfel, folosirea la scară largă a CLT-ului și creșterea pieței de CLT au potențialul să salveze, la propriu, planeta noastră”.
Articolul complet din Treehugger.com îl puteți citi aici, la secțiunea Arhitectură.
Nu știm în cât timp se va construi mai mult folosind CLT în România, dar noi suntem cu siguranță fanii acestui material. Iată mai jos o fotografie din Dalston Lane, Londra, de la unul dintre cele mai mari proiecte realizate din CLT.
Credit foto: © Regal Homes, Waugh Thistleton Architects, Daniel Shearing, b&k Structures
Echipa EvoHouse a proiectat și a construit prima clădire eco-pasivă din CLT în România, EvoHouse Luminii, după care alte 5 case pasive tot din CLT până la sfârșitul anului 2018.
Foto: EvoHouse Coste
Despre proiectele noastre puteți afla mai multe din postările de pe Facebook și din viitoarele articole pe care le vom scrie aici pe blog.
Sursă articol: Treehugger.com[/fusion_text][/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]