Cum arăta proiectul nostru în concursul de soluții pentru Consiliul Județean Cluj
Am fost întrebați în ultimele zile cum arăta concret proiectul la care am lucrat pentru noul sediu al Consiliului Județean Cluj. Și ce specificații tehnice avea. Împărtășim cu voi câteva dintre ideile și soluțiile propuse pentru acest spațiu.
Dar înainte de asta vrem să vă spunem că ne bucurăm mult că proiectul nostru s-a clasat pe locul III în concursul de soluții. Aceasta este prima ocazie când conceptul eco-pasiv apare la asemenea scară și importanță. Pe viitor sperăm la mai mult: chiar să dezvoltăm un astfel de proiect.
Standardul casei pasive, aplicat în clădirea Consiliului Județean
Acum consumul energetic în clădirea veche este de aproximativ 150-200 kWh/m2 an.
Ce am propus noi e un consum energetic a clădirii vechi după transformare de 17-20 kWh/m2 an. În cadrul standardelor de Casă Pasivă se încadrează în clasa certificabilă de enerPhit, reducând consumul de energie cu aproximativ 90% față de situația actuală.
Consum energetic clădire nouă: 15 kWh/m2 an – valoarea se încadrează în clasa certificabilă de Casă Pasivă.
Proiectul nostru s-a axat pe conceptul de confort din punct de vedere energetic și a avut la bază standardele de casă pasivă elaborate de către Passivhaus Institut din Germania.
Confortul ambiental era asigurat printr-un sistem de ventilație cu recuperare de cădură cu o eficiență de recuperare a energiei de peste 90%. Debitul de aer proaspăt era de 30 m3/h în mediul ocupat, filtrat cu un sistem de filtre G7, iar concentrația de CO2 nu ar fi depășit 500-600 – PPM. Umiditate permanentă: 45-65%.
Încălzirea și răcirea s-ar fi făcut prin aceleași sistem prin tavan care iarna încălzește și vara răcește, fără să fie nevoie de un sistem separat de răcire.
Structură cu punți termice reduse la maximum
Proiectul propunea instalarea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură cu o eficiență peste 90%.
Iată alte propuneri pe care le-am inclus:
– Tâmplării cu profil din lemn, sticlă triplu strat cu o performanță termică de Uw < 0,85 W/m2K
– Anvelopa termică era una continuă cu o performanță de conductivitate termică de U=0,15 W/m2K; are la bază ca și izolație fibră de lemn placată cu plăci de magneziu.
– Defazaj termic pe timp de vară: peste 16 ore, protejează structura împotriva supraîncălzirii.
– Etanșeitatea clădirii de n50 ≤ 0,60 h reduce la maxim pericolul de condensare-mucegăire din cauza infiltrațiilor și exfiltrațiilor.
Energie din surse regenerabile
Producerea de curent electric s-ar fi făcut prin panourile fotovoltaice integrate în fațadă precum și a tâmplăriilor care folosesc celule foto voltaice pentru umbrire.
Umbrirea clădirii se făcea prin sistem de umbrire automatizat care funcționează după soare. Concret, protejează clădirea împotriva supraîncălzirii pe timp de vară și reglează debitul de lumină pentru obținerea luminii ambientale.
Sursa de încălzire-răcire avea la bază un sistem de pompe de căldură geotermale care pe timp de vară folosește temperatura pământului pentru răcire acumulând energie în pământ pe care pe timp de iarnă o extrag în vederea încălzirii clădirii.
Conceptul de sustenabilitate
În propunerea noastră am integrat sustenabilitatea prin materialul folosit, CLT, ca soluție structurală rapidă, eficientă și regenerabilă.
Structură din CLT – panouri compozit prefabricate din lemn lamelar – asigură înmagazinarea unei tone de dioxid de carbon raportat la un metru cub de structură. Astfel, clădirea devine carbon negative: înmagazinează CO2 și protejează mediul înconjurător împotriva gazelor de seră.
Structura era de 5 ori mai ușoară la aceeași performanță structurală, iar astfel reduce necesitatea unei fundații foarte masive din beton.
Sistemul prefabricat asigură o perioadă de execuție mai redusă cu peste 80% față de o structură clasică și reduce poluarea fonică și poluarea zonei cu resturi de materiale de construcții.
Timp redus pentru execuție
Fațadele modulare prefabricate ale clădirii vechi integrate cu finisaj estetic, izolație, sistemul de ventilare și finisajul interior asigură reducerea timpului de execuție.
În timpul execuției, clădirea actuală putea găzdui activitatea curentă, ea fiind întreruptă doar în momentul montajului pe o perioadă foarte redusă.
Conceptul eco-pasiv care utilizează lemnul drept nucleul clădirii structurale demonstrează avantaje semnificative în ceea ce privește viteza de construcție și costuri reduse față de structurile din oțel și beton, precum și beneficii incontestabile pentru mediu.
Am considerat că beneficiile biologice ale designului bazat pe lemnul compozit transformă proiectul nostru într-o investiție strategică pe termen lung cu rentabilitate sporită în exploatare și o experiență unică de utilizare.
La acest proiect am colaborat cu arhitecții de la Norma Arhitectura: arh. Eszter Péter, arh. Alexandru Fleseriu și arh. Alexandru Vladovici.
Autori principali: arh. Fleșeriu Alexandru Nicolae, arh. Péter Eszter.
Coautori: arh. Costea Andrei, arh. Vladovici Alexandru, stud. arh. Seușan Daria.
Colaboratori specialităţi: peisagism: ing. Dudaș Maria, concept energetic și structural: Barabás Béla, arh. Szilveszter Szabolcs.